Tibor Bone, Project Manager
Cătălin Rusu, Senior Project Manager & Agile Coach
Un procent de 14% din proiectele IT, eșuează complet. Mai mult, doar 29% dintre proiecte au succes, iar acest procent include atât proiectele Agile, cât și cele Waterfall. În ceea ce privește restul, acestea sunt o "provocare" și dacă proiectele ar fi bilete de loterie, nu am face chiar o avere, nu-i așa?
De ce eșuează proiectele atât de des? Există chiar mulți factori care pot contribui la asta. Cum ar fi o planificare greșită, cerințe neclare, lipsa de experiență sau resurse, așteptări nerealiste și decizii arhitecturale îndoielnice. În fond, totul se reduce la trei puncte cheie:
- Oamenii: de multe ori întâlnim în proiecte oameni nepotriviți, în roluri nepotrivite și oricât de mult dorim să evităm, ajungem să trăim principiul lui Peter, în care oamenii care performează ajung să fie promovați în roluri până la punctul în care ajung la limita competenței sau chiar mai rău. De exemplu, dacă cineva este un arhitect bun nu înseamnă automat că va fi și un manager bun.
- Comunicarea: cu cât echipa crește, cu atât și numărul de canale de comunicare din interior crește. Acest lucru determină, de cele mai multe ori, creșterea timpului în luarea unei decizii, ajungând chiar să dilueze sentimentul de responsabilitate din interiorul echipei.
- Lipsa susținerii din partea managementului: o discrepanță mare între leadership și echipă. De multe ori un manager de proiect ajunge să lucreze într-un excel, fără prea mare contact cu echipa și fără a înțelege dificultățile reale ale proiectului. În acest timp, echipa se regăsește singură în fața greutăților zilnice.
Cum să evităm eșecul?
Pe hârtie, majoritatea proiectelor sunt implementate Agile, cu diferite metodologii sau framework-uri ca Scrum, ceremonii complexe ce trebuie respectate la milimetru, roluri la modă cum ar fi Agile Coach, Sprint-uri, Jira, Refinement-uri etc. Totuși, de ce lucrurile nu funcționează?
De cele mai multe ori, când ceva nu merge cum trebuie, primul nostru gând este să analizăm cât de Agile este proiectul. Asta, cel puțin în teorie, sună perfect, deoarece Agile este un set de principii și practici care, în final, promovează colaborarea, adaptabilitatea la schimbare și livrarea în mod continuu a valorii clienților. Încurajează o comunicare strânsă între membrii echipei de dezvoltare, precum și cu clienții și utilizatorii finali, acordă prioritate celor mai importante funcționalități care aduc valoare reală clienților, recunoaște faptul că cerințele și condițiile proiectului pot evolua și încurajează echipa să fie flexibilă și să se adapteze la aceste schimbări într-un mod controlat. Modern Agile este o extensie sau o reinterpretare a principiilor Agile, aducând anumite idei și valori noi, adaptate la schimbările și cerințele actuale ale industriei software. Acesta nu este un cadru de lucru sau o metodologie separată, ci mai degrabă un set de principii și practici care se bazează pe principiile Agile de bază.
La centru stau câteva principii simple:
- Investiți în oameni (Make people awesome): să le oferim resursele, cunoștințele și instrumentele de care au nevoie pentru a-și atinge și obiectivele personale, nu doar cele ale proiectului;
- Oferiți valoare continuă (Deliver value continuously): să punem accentul pe furnizarea de valoare constantă clienților și utilizatorilor finali. Să încurajăm dezvoltarea și livrarea continuă a produselor cu beneficii reale. Prin aceasta, evităm întârzierile mari și menținem o legătură strânsă cu nevoile clienților;
- Creați siguranță psihologică (Make safety a prerequisite): să asigurăm un mediu sigur în care membrii echipei pot experimenta, învăța și lua riscuri măsurate. Acest lucru încurajează inovația și îmbunătățirea continuă fără teama de pedepse sau consecințe negative;
- Experimentați și învățați rapid (Experiment & learn rapidly): să încurajăm echipa să experimenteze și să învețe rapid din rezultatele acestor experimente.
Cu toate că avem toate uneltele la îndemână, greșeala pe care mulți dintre noi o facem este că vedem agilizarea unui proiect ca o rețetă de gătit în care avem o listă de ingrediente ce trebuie adaptate doar la numărul de invitați de la masă.
Scopul trebuie să fie crearea unui mediu în care echipele nu văd eșecurile sau perturbările ca pe ceva negativ, ci ca pe oportunități de îmbunătățire și învățare. Astfel, acestea ajung să îmbrățișeze schimbările în loc să le evite și să se concentreze doar pe stabilitate și pe ce funcționează acum. Acest lucru este greu de atins, deoarece de cele mai multe ori ne concentrăm pe aspectele tehnice ale proiectului, sau pe cele organizatorice, pierzând din vedere partea cea importantă și anume cea de leadership.
Desigur că în acest context cultura companiei joacă un rol important, dar la finalul zilei cel mai important rol îl joacă leadership-ul de proiect.
În concluzie, eșecul nu este un mister. Se întâmplă atunci când eforturile oamenilor sunt nealiniate cu țintele proiectului sau ale echipelor, când oamenii nu sunt susținuți de către leadership, când contextul în care lucrează este rigid, când comunicarea este absentă sau deficitară, iar procesele fie "dispar" și nu sunt respectate, fie se înmulțesc. Adoptând o abordare agilă modernă, putem face ca proiectele noastre să fie nu doar robuste, ci și antifragile.